Motivația

Motivația

Motivația

Motivaţia are mai multe surse. În cazul meu, motivaţia, în prima parte a vieţii, a venit din cauza lipsurilor. Asta este cea mai necostisitoare, naturală, simplă şi puternică sursă de motivaţie, mai ales în tinereţe. Nu ai şi vrei să ai – nu poţi şi vrei să poţi – nu eşti şi vrei să fii. Atât de simplu. Oamenii care îşi folosesc lipsurile, obstacolele, neajunsurile ca resurse pentru a-şi hrăni motivaţia sunt cei mai norocoşi și isteți, totodată. Ei nu o fac pentru că vor, ei o fac pentru că nu concep să facă altfel, ei o fac pentru că e musai, pentru că “arde”, pentru că le-a ajuns la os. Ei nu se duc la seminarii şi workshopuri care să le reamintească de ce anume
nu au şi ce ar putea avea dacă ar fi mai motivaţi… ei sunt motivaţi pentru că vor să aibe o altfel de viaţă, altfel de rezultate etc.

Iar tu, poți deveni acel om, dacă decizi asta.

Cu cât omul înaintează în viaţă, exact cum nasul se obişnuieşte în câteva minute cu orice miros neplăcut ( creierul schimbă percepţia mirosului), la fel se obişnuieşte şi omul cu viaţa lui, oricât de neplăcută ar fi ea.

Asta este una dintre marile calităţi ale creierului nostru, aceea de a dezvolta un fel de confort, un fel de obişnuinţă, indiferent de mizeria în care se află. În egală măsură, este şi unul dintre marile defecte ale creierului nostru, acela de a nu mai da aceleaşi semnale pe care le dădea în tinereţea individului: semnale de frustrare, de disconfort, de furie pe care individul să le transforme într-o sursă de motivaţie.

De exemplu, faptul că m-am îngrăşat are legătură cu nivelul crescut de confort pe care l-am dezvoltat cu trupul meu, indiferent de cum arată acesta.

Totodată, are legătură şi cu nivelul de confort pe care l-am dezvoltat cu mediul înconjurător. Adică, nu vreau să mă mai ajustez pentru a fi pe placul mediului înconjurător, pentru că nu mai percep mediul înconjurător că fiindu-mi ostil sau de interes. Aşa cum, la 20 de ani, mi se părea că dacă nu arăt şi nu mă îmbrac într-un anume fel, voi pierde ceva… nu-mi era clar ce voi pierde, dar cu siguranţă ceva putea fi pierdut. În primă faza, la nivel bazal, primitiv, ar fi fost pierderea atenţiei sexului opus. Adică nu mă mai plăceau băieţii, lucru important la 20 de ani, neimportant, pentru cei mai mulţi dintre noi, după 40, când eşti aşezat la casa ta.

La douăzeci de ani era de neconceput să îmi văd de viaţă mai departe, după ce nu mai încăpeam în nici o haină din dulap. Situaţie care mă determina să iau imediat măsuri. Nu mai este cazul şi în ziua de azi. Lucru care este şi nu este tocmai util. Pot înţelege că nu vreau să mai depun eforturi majore pentru a mai arată ca la 20 de ani, însă, în timp, acest gen de “ relaxare”, îmi poate îmbolnăvi corpul. Nu am de unde să ştiu cât de mult se relaxează “relaxarea”… iar asta este o formă de lipsă a controlului asupra sinelui. În timp, poate deveni periculoasă. Poate deveni periculoasă pentru că nu ştii niciodată în ce direcţii alege să se răsfrângă.

Mai mult decât atât. Această “relaxare” dezvoltă noi ritualuri, noi obiceiuri, și este știut că devenim obiceiurile noastre…

Când un om îşi da voie să renunţe la control în anumite zone ale vieţii sale, acolo se strecoară ceva/ altceva. Niciodată ceva bun.

A fi în control cu felul în care ne percepem pe noi înşine şi ale noastre este foarte necesar, pentru că doar aşa stai de veghe în tine, pentru tine.

Conștinetizând zona de confort din mijlocul unei situaţii care nu reflectă nivelul la care vrei să îţi trăieşti viaţa este un pas important şi primordial.

Cele mai multe abuzuri se întâmplă când victima s-a obişnuit cu abuzul.
I-am sugerat unei cunoştinţe să îşi părăsească soţul care o bătea săptămânal. Mi-a spus că exagerez, deoarece el nu dă cu parul…

Din cauza că sunt permanent de veghe, reacţionez la cea mai mică mişcare a unui muşchi pe faţa oricărui om care vrea să îmi facă un rău. Nici vorba să am toleranţă pentru un comportament abuziv, însă despre asta este vorba:
Obişnuinţa şi confortul din zona de război. 

Nu am o problemă cu kilogramele mele în plus, mă deranjează doar că mă forţează să îmi trăiesc viaţa la un nivel aflat sub standardul la care vreau să îmi trăiesc eu viaţa. Zona mea de război este pierderea abilitățiilor de mişcare pe care le aveam când aveam mai puţine kilograme. Nu am nevoie să ajung imobilizată la pat de grăsime. Semnalul a fost tras de felul în care mă mişcam înainte şi felul în care o fac acum. Pentru cei din jur este insesizabilă această diferenţă de mişcare, însă pentru mine este mai mult decât evidentă.

Ce vreau să subliniez prin atâtea detalii este că, imediat ce ceva s-a schimbat în felul în care ne place să ne trăim viaţa, trebuie să ne sesizăm şi să repunem la loc ce s-a pierdut sau să reparăm ce s-a deteriorat. Pentru că doar aşa nu ajungi să treacă douăzeci de ani şi să te întrebi: Doamne, cum am ajuns ”aici” !

Aşadar, din iubire şi loialitate pentru standardul la care vreau să îmi trăiesc viaţa, aleg să îmi trag motivaţia de acolo.

Te întreb ? 

Ce anume în viaţa ta nu reflectă nivelul la care vrei să îţi trăieşti viaţa ?

Ce anume în viaţa ta îţi coboară standardele ?

Meriţi tu să îţi trăieşti viaţa la nivelul la care ţi-ai propus ?

Ce ai de gând să faci pentru asta ?

Din tot ce am citit, din tot ce am studiat şi din experienţa mea, pare că motivaţia este doar la interior. Nimic din afară nu te poate face să mergi la sală, să renunţi la fumat, să nu-ţi mai baţi copiii, să investeşti în educaţia ta etc. Cel mai bun exemplu este fumatul. Ştim că murim în chinuri, chiar vedem mortu’pe pachet, ba mai spune şi copilul: “ mami, tati, nu mai fumaţi”, parcă te trăzneşte când auzi, secunda următoare, te duci pe geam şi mai bagi o ţigară…

Motivaţia are la baza o revoluţie interioară. ” Instigatorii”, cei care duc la revoluţie, sunt câteva acţiuni, printre care “remobilarea vieţii”, etapă de care am vorbit cu trei săptămâni în urmă. Noua “mobilă”, acţionează precum nişte aduceri aminte ale noului om care îţi doreşti să devii sau ale vieţii pe care vrei să o ai.

Tot un instigator este şi procesul decizional. Când iei o decizie, chimic te schimbi. Asta, însă, se întâmplă la deciziile luate cu hotărâre. Hotărâre izvorâtă din respectul şi iubirea pentru sine.

Gasesti aici articolul despre decizii, pe care l-am scris cu cateva saptamani in urma.

Motivaţia are nevoie să fie cultivată.

Învaţă despre ea. Studiaz-o, las-o să te inspire.

Îţi ataşez câteva materiale, relevante, care te vor ajuta să înţelegi mai bine mecanismele motivaţiei şi cum să faci pentru a investi în motivaţia ta.

Când investeşti în a-ţi activa motivaţia, te poţi folosi de ea, după aceea, în mai toate sferele vieţii tale în care vrei să faci modificări. Fie că este zona financiară, de lifestyle sau zona vieţii personale. Când te încarci de motivaţie, poţi muta munţii din loc.

Așadar, lasă-te inspirat(ă) !

Citeşte cărţi deştepte ! Citeşte cărţi care vorbesc despre interesele tale.

Înconjoară-te de oameni de calitate. Dacă nu ai cum, mai bine singur(ă), o perioadă, până îţi găseşti sursa de care ai nevoie.

Ieşi din casă, nu te izola. Profită de orice ocazie pentru a râde, pentru a vorbi despre interesele tale.

Du-te la seminarii, la workshop-uri

Uită-te la filme inspiraţionale. Este net-ul şi youtube-ul plin de recomandări.

Meditează ! pentru a rămâne prezent(ă) în tine cu ale tale

Nu accepta injurii şi nici o altă formă de devalorizare.

Iar eu, sunt aici. Scrie-mi şi găsim o cale

Aştept comentariile sau nelamurilele tale în secţiunea de comment sau pe adresa de mail:

office@nadinevoindrouh.com

Sa fii bine, sa fim bine !

Nadine

Inspirație

Inspirație

Recapitulare

Săptămâna 1

Scanează-ţi viaţa 

Săptămâna 2

Editează-ţi viaţa

Săptămnă 3

Decizii

Săptămâna 4

Re-mobilează-ţi noua viaţă 

Săptămâna 5

Inspirație !

Inspirație

Săptămâna trecută ţi-ai re-mobilat viaţa.

Ai scos din ea ce nu ţi-a folosit, ce te ţine pe loc sau ce ţi-a pricinuit durere şi ai înlocuit, la nivel simbolic întâi, cu tot ceea ce îţi trebuie pentru a putea începe construcţia vieţii la care aspiri, pe care ţi-o doreşti.

Scopul remobilării este, în primul rând, de a te inspira, pentru ca mai târziu, să te conducă spre motivaţie, disciplină şi perseverenţă. Toate acele lucruri pe care le-ai adus în viața ta la nivel simbolic, au menirea de a-ţi crea acea stare a minţii continuă, care să te inspire să vrei să mergi mai departe, până îţi vei atinge scopul.

Să spunem că parte din remobilarea vieţii a fost să îţi populezi profilul de facebook cu oameni care trăiesc aşa cum ţi-ai dori şi tu. În cazul meu, aşa cum spuneam şi săptămâna trecută, oameni care se duc la sala de sport în fiecare zi. Pentru mine, faptul că le citesc punctele de vedere în relaţia cu sportul, cu zahărul, cu felul în care mănâncă, pentru a ajunge la rezulatele la care şi eu aspir, mă inspiră în prima faza, şi imediat după, mă motivează… mă motivează să fac şi eu la fel. Să merg şi eu la sala, să mănânc şi eu sănătos, să fiu disciplinată.

La început, evident că nu îmi iese aşa cum le iese lor, dar îmi iese mult mai mult decât mi-a ieşit mie până acum, pe cont propriu. Tot săptămâna trecută spuneam şi că aceste exemple devin ca nişte cârje pentru noi cei ce nu avem acelaşi nivel de motivaţie, dar avem dorinţa.

Dacă remobilarea s-a făcut şi prin cărţi, atunci investeşte timp în a le citi, a sublinia pasaje pe care le găseşti inspiraţionale si a le scrie pe bilețele pe care, ulterior, le vei lipi la vedere. Dacă ai un dreamboard, lipește-le pe el.

Se spune că de inspiraţie au nevoie artiştii, oamenii care lucrează în domeniul creativităţii (de aici muzele), însă nevoie de inspiraţie are fiecare om / orice om. Viaţa pe care o trăim, pentru a fi una frumoasă, estetică, are nevoie şi de creativitate, deci, şi de inspiraţie.

Ai primit viaţă, dar tu îi dai formă mai departe.

Cel mai important este să alegi ca tu să fii acela care dă formă vieţii tale, altfel, rude, gura lumii, diverse persoane bine intenţionate sau mai puţin, îţi pot lua uneltele din mâna şi să îţi dea ei formă. Crezi că vor da forma pe care ţi-o doreşti ? Crezi că vor da forma cea mai avantajoasă ţie, pentru ca tu să ajungi să trăieşti viaţa pe care ţi-o doreşti ? Nu mi-aş asuma acest risc.

Uneori, dezamăgirile, resemnarea, tristeţea preiau controlul şi dau o altă formă vieţii noastre. În acest caz, identificăm sursa care ne provocă lipsa de entuziasm, lipsa de motivație şi luptăm până când ne aparţinem, din nou.

Dă frâu imaginaţiei, lasă-te inspirat(ă) de elementele noi pe care le-ai adus în viaţa ta. Visează cu ochii deschişi, cu mult curaj şi dă-ţi formă vieţii. Atât timp cât nu introduci şi nu păstrezi ceva care să îţi producă durere, nu ai cum să dai greş.

Fii propriul tău Brâncuşi !

Inspiraţia se activează diferit în fiecare dintre noi, însă, cu siguranţă, se va activa mai greu într-un mediu rigid, ostil, opac. Remobilarea vieţii sprijină inspiraţia dându-i hrană.

Să nu simţi vinovăţie dacă nu eşti inspirat(ă), dacă nu eşti motivat(ă). Multe în viaţa unui om trebuie să se întâmple pentru că el să simtă inspiraţie, motivaţie sau perseverenţă continuă. Toţi avem momente când nu vrem să mergem mai departe pentru că ne urlă inutilitatea în cap. Toţi. Domeniile diferă de la om la om. Am cunoştinţe care s-au resemnat în privinţa căutării unui partener de viaţă, alţii s-au resemnat în a mai avansa în carieră, eu mi-am pierdut motivaţia în a mai fi de mărime medium. Dacă vei săpa adânc în tine, vei găsi şi motivul pentru care nu mai vrei să mergi mai departe pentru a dezvolta o anume zona a vieţii tale, iar el poate că stă în picioare. Când însă acest motiv stă în calea evoluţiei tale, fie personale sau profesionale, înseamnă că te-ai întors împotriva ta, iar asta cere reparaţie, vindecare.

Nu putem fi împotriva noastră. Asta este periculos. Când devii propriul tău duşman, întâi începi cu ceva banal, iar în timp, ai putea ajunge să îţi ataci zone mai serioase ale vieţii, cum ar fi sănătatea prin prea mult fumat, prea mult alcool sau viaţa personală prin tot soiul de scandaluri din motive închipuite, şi tot aşa.

Pentru a-ţi demonstra că nu te sabotezi, datoria ta este să faci mult/ puţin, cât simţi, cât poţi, pentru a crea un mediu propice în tine, în mintea ta, care să ducă la inspiraţie, la motivaţie şi perseverenţă. Când se vor manifesta, nu despra asta este vorba. Nu poţi forţa inspiraţia, o poţi însă hrăni.

Nu va fi uşor, dar miza este viaţa ta.

Prin Aprilie a anului acesta, am început să mă las inspirată de oamenii care practicau singurul sport care îmi place, bodybuilding. Am început cu două gantere sub biblioteca. 30 de zile mai târziu, aveam o camera dedicată doar sportului. Într-o săptămâna am intrat o singură dată în ea, dar nu mă dau bătută. Învăţ în fiecare zi disciplina, învăţ în fiecare zi să ies din zona de confort pentru a transpira şi a ridica greutăţi. Ideea de baza este că învăţ în fiecare zi ceva care mă apropie mai mult de ţelul meu, de planul meu cu trupul meu. Altora poate că le este floare la ureche, iar asta pentru mine este în regulă, pentru că nu sunt la concurs.

Am disciplină, perseverenţă, motivaţie în mai toate domeniile vieţii mele, în afară de a face sport. Mă fascinează mecanismele minţii, în general, în relaţie cu lucrurile pe care le ţinem în control, şi cele a căror control îl pierdem sau îl vrem pierdut. M-am transformat într-un observator şi un student al meu pe acest subiect. Eu am lăsat frâiele, eu le voi lua înapoi. Numai eu pot avea control şi ultimul cuvânt în relaţia cu trupul meu. Evident că viaţa se poate întâmpla şi să îmi ia acest privilegiu, însă cum nu este cazul, voi merge cu toată viteza înainte. Nu am nici o scuză, nu vreau sa am nici o scuză, refuz să am vreo scuză !

Așadar, lasă-te inspirat(ă) !

Citeşte cărţi deştepte ! Citeşte cărţi care vorbesc despre interesele tale.

Înconjoară-te de oameni de calitate. Dacă nu ai cum, mai bine singur(ă), o perioadă, până îţi găseşti sursa de care ai nevoie.

Ieşi din casă, nu te izola. Profită de orice ocazie pentru a râde, pentru a vorbi despre interesele tale.

Du-te la seminarii, la workshop-uri

Uită-te la filme inspiraţionale. Este net-ul şi youtube-ul plin de recomandări.

Meditează ! pentru a rămâne prezent(ă) în tine cu ale tale

Nu accepta injurii şi nici o altă formă de devalorizare.

Iar eu, sunt aici. Scrie-mi şi găsim o cale

Aştept comentariile sau nelamurilele tale în secţiunea de comment sau pe adresa de mail:

office@nadinevoindrouh.com

Re-mobilează-ți viața !

Re-mobilează-ți viața !

Recapitulare

Săptămâna 1

Scanează-ţi viaţă 

Săptămâna 2

Editează-ţi viaţă

Săptămnă 3

Decizii

Săptămâna 4

Re-mobilează-ţi noua viaţă 

Deciziile luate săptămâna trecută ţi-au mutat ,categoric, viaţa într-o altă direcţie. Cel puţin la nivel de intenție. Deciziile te-au făcut să renunţi la ceva, pentru a adăuga altceva.

Locul a rămas liber şi aşteaptă să fie populat cu elemenete din noua ta viaţă, viaţa pe care ţi-o doreşti.

Voi da un exemplu din viaţa mea, pe care să îl folosim ca material de lucru.

Eu vreau să îmi schimb forma corpului şi obiceiurile alimentare.

Modul în care mă folosesc de mâncare pentru a-mi procura confort imediat are consecinţe care nu se potrivesc standardului meu de viaţă.

Asadar, mi-am scanat viaţa ( asa cum ați facut si voi in urma cu 4 saptamâni) şi am văzut că există mult zahăr în ea şi deloc sport.

Am editat-o şi am scos zahărul, mâncărurile pe care le ştiam a nu fi sănătoase şi am mai scos şi ritualurile zilnice care încurajau sedentarismul.

Am luat decizia ca ele să nu mai existe în viaţa mea. Asta este foarte important, de fapt, iei decizia, pentru că mulţi dintre noi realizează lucrurile negative care ne populează viaţa, dar nu facem nimic. Le sesizăm, ne uităm la ele, ne văităm pe marginea lor, mai facem două glume proaste şi mergem mai departe, lăsând “elefantul roz în mijlocul sufrageriei”.
Decizia de a schimba este cea care schimbă, împreună cu acţiunea… nu faptul că le conştientizăm, indiferent de cât de nocive ar fi acele lucruri.

Aşadar, am luat decizia de a schimba (nu voi insista, pentru că am vorbit săptămâna trecută despre importanța deciziilor)

Remobilează-ţi viaţa ! 

Ce mi-a plăcut cel mai mult la această etapă, a fost faptul că am putut să îmi remobilez viaţa, dar de această dată, cu ce vreau eu. Toate acele ore din zi, acele zone din minte, care mă făceau să trăiesc o viaţă care nu era la nivelul la care eu vreau să îmi trăiesc viaţa, au fost editate, șterse şi înlocuite cu comportamente şi gânduri sănătoase. De ce am subliniat “ cu ce vreau eu”, pentru că mâncatul fără foame este subordonarea conştiinţei, subconştientului, iar eu vreau să acţionez conştient, în armonie cu nevoile mele de aici şi de acum, nu cu nevoile mele de atunci şi acolo. Adică nu cu nevoile pe care le-am avut odinioară, care mi-au provocat tot soiul de emoţii negative care, 10, 20 de ani mai târziu, mă fac să mănânc fără discernământ.

Înţeleg că înăuntrul meu există lucruri nevindecate, aşa cum fiecare dintre noi are, însă ştiu că am abilitatea de a-mi construi prezentul, indiferent de trecut. Şi când spun abilitate, mă refer la toate descoperirile ştiinţifice care atestă abilitatea creierului uman de a crea noi emoţii, noi gânduri, noi trăiri, noi comportamente, toate pozitive, în ciuda celor negative. Dacă poate creierul nostru asta, atunci eu voi profită din plin.

Aşadar, am început remobilarea vieţii, cu toate elementele care mă inspiră, mă motivează, mă disciplinează, mă informează, pentru a avea acel stil de viaţă sănătos, pe zonele pe care le-am semnalat ca fiind defectuoase.

De notat !

Orice decizie are nevoie de acţiune. Decizia, priveşte-o că pe o sămânţă pe care o plantezi, iar acţiunea este soarele şi apa.

Deciziile mele:

1. Documentarea pentru fiecare decizie în parte

2. Nu mai mănânc zahăr

3. Mănânc curat şi cât am nevoie

4. Sport de 4/5 ori pe săptămâna.

5. Schimbarea ritualurilor defectuoase

6. Sa renunț la fumat ( Nu mai fumez de aproape doua luni, dar voi reveni cu o postare separată pe acest subiect)

Acţiunea

Documentarea 

Nu imi pot propune să renunţ la zahăr, dacă nu ştiu cu cine duc bătălia, dacă nu ştiu cine este zahărul. Când am aflat că zahărul este un drog, atunci nu l-am mai tratat ca pe un mic obstacol de care scap într-o zi, două. M-am pregătit pentru sevraj, m-am pregătit pentru stări de nervozitate, mi-am anunţat prietenii şi familia că am renunţat la zahăr, asta pentru că studiile mi-au arătat că aş putea avea reacţii neobişnuite, şi aşa a fost. Reacţiile mele neobişnuite nu au fost agresivitatea, ci doar o stare generală, proastă. Nu am avut chef de mare, de munte, de ieşit, etc. Dar a fost în regulă, pentru că ştiam că face parte din “program” şi nu durează o veşnicie. Documentarea este imperios necesară. Detest să acționez după ureche, când zeci de ani au fost investiţi în cercetare, tocmai pentru ca nouă să ne fie mai uşor să alegem ce ni se potriveşte cel mai bine. Aşadar, documentează-te, indiferent de domeniul în care vrei să faci schimbarea. Nu pleca la drum neinformat(ă).

1. Renunţ la zahăr 

a. Pentru momente de criză, mi-am cumpărat dulciuri fără zahăr. Este o cârjă de care mă voi folosi cât va fi nevoie pentru a putea linişti sevrajul instalat în urma renunţării bruşte la drogul numit zahăr.

b. Mi-am făcut un Dreamboard pe care am pus diverse alternative sănătoase

c. Nu am mai mâncat dulciuri ( atât de multe… în prima fază)

Daca te regăsești, iți recomand un material, dacă nu, mergi mai departe.

2. Să mănânc curat şi cât am nevoie 

Am renunţat la pâine, la grăsimi, cu excepţia a două/ trei linguriţe de ulei de măsline, avocado, semnite şi alte forme de uleiuri sănătoase, toate în cantităţi limitate. Mănânc totul cu legume, iar fructele le ţin în prima parte a zilei,în cantităţi limitate şi ele.

Remobilarea: Altfel de cumpărături, alt meniu, altă veselă

…şi cât am nevoie 

Cel mai important, poate, mi se pare cantitatea pe care o manânc, indiferent de ce aş mânca. Ştiut fiind faptul că, oricât de sănătoasă ar fi mâncarea, dacă o mănânci în cantităţi mari, depăşeşti caloric necesarul zilnic şi eşti din lac în puţ.

De aceea am început să mănânc din recipiente de plastic în care se serveşte mâncarea în avion( da, le-am luat cu mine din fiecare avion cu care am călătorit în ultima vreme, şi mi-am pus şi prietenii să îmi aducă din avioanele lor… jenant, dar funcţionează)

Vreau, nu vreau, mâncarea este mai puţină, şi “culmea”, chiar mă satur cu mai puţin… oamenii de ştiinţă au avut iar dreptate…

Nu am apelat la un nutriţionist pentru că nu mai pot mental. Am 40 de ani şi ţin cure de slăbire de la 20. Am ţinut cure inventate de mine, din cărţi sau din auzite… După 20 de ani de chinuit corpul şi metabolismul, au/am cedat. Orice formă de restricţie îmi crează frustrare fără margini şi acţionez invers decât îmi propun; mănânc fără măsură.

Singurul avantaj cu care am rămas după toţi anii de nutriţionişti şi cure de slăbire este că , de fapt, ştiu ce trebuie să mănânc, cât şi cum. Nu mă pot preface că nu ştiu. Informaţia există, trebuie doar să acţionez asupra ei. De cărţile din imagine, nu mai am nevoie, folosesc bunul simț. Toate dietele din aceste carți, cu mintea de acum, îmi inspiră surse de tortură. Nu, multumesc !

Asta este ceea ce funcţionează pentru mine. Fiecare dintre noi ar trebui să aibe obligaţia de a-şi dezvolta un manual de funcţionare personal. Numai tu ştii ce ţi se potriveşte şi cu ce eşti confortabil(ă), aşadar, documentează-te şi dezvoltă-ţi propria strategie. 

3. Să fac sport de 4, 5 ori pe săptămână 

Nu am ajuns niciodată la sala de sport, mai des de 3 ori pe săptămâna deşi, de fiecare dată, mi-am dorit cu ardoare să ajung de luni până vineri. Pentru mine, sportul nu este pe primul loc în ordinea priorităţilor zilnice, iar asta se vede…

În mod intenţionat nu pun sportul pe primul loc, deoarece, felul în care mi-am organizat viaţa personală şi cea profesională nu permit mai mult, momentan.

Acţiunea

 Documentarea

a. Ce însemna ridicatul greutăților, ce suplimente am nevoie, ce mănânc înainte și după antrenament, etc.

b. Dreamboard cu sport şi mâncare sănătoasă
Dreamboard-ul mă inspiră, de acolo îmi iau elementele de care am nevoie pentru a-mi reactiva motivaţia. 

c. Am cumpărat echipamentul de sport, mi-am cumpărat abonamentul la sală ( pe un an), casolete, geantă frigorifică pentru a-mi căra mâncarea peste tot, fără a fi tentată să improvizez şi mi-am descărcat pe telefon diverse aplicaţii care să îmi fie alături şi să mă ancoreze şi mai mult în tot ce ţine de sport.

Pentru cineva care se duce regulat la sală, pare simplu, şi chiar se minunează peste măsură când vede cât de multe lucruri trebuie să fac pentru a mă convinge pe mine însămi să mă duc să fac ceva sănătos pentru mine, în cazul de faţă, sport. Am nenumărate discuţii cu multe persoane care îmi explică, exasperate, că trebuie să fac ceva sănătos pentru trupul meu, că trupul meu este un templu, că trebuie să îi arăt respect şi bla, bla…

Ce pare că nu înţeleg aceste persoane este că, unii dintre noi, aleg să dezvolte alte zone ale trupului sau alte zone ale vieţii. Personal, prefer să stau să citesc, ceea ce şi fac, decât să mă duc la sala. Prefer să scriu poezii, ceea ce şi fac, decât să mă duc la sala de sport. Din p.m.d.v, alte lucruri sunt mai importante decât sportul, iar asta nu înseamnă că este mai bine sau mai rău. Înseamnă, doar, că asta este adevărul meu, iar adevărul fiecăruia dintre noi este ceea ce contează pentru sine. Adevărul tău, este doar al tău, iar eu am respect pentru el, nu pentru că-l înţeleg, ci pentru că este al tău, şi pentru ca el să existe, o viaţă de om a trebuit să se întâmple. Să mă contrazic cu tine pe adevărul tău, ar fi stupid.

Mi-a spus cineva: “ înseamnă că nu îţi doreşti cu adevărat să ai trupul pe care ţi-l doreşti”, i-am răspus că aşa este… NU îmi doresc cu orice preţ acel trup. Este un ideal spre care mă îndrept în ritmul meu. Dacă asta înseamnă că nu mi-l doresc cu adevărat, e în regulă, asta demonstrează, încă o dată, că avem definiţii diferite pentru ce înseamnă a-ţi dori ceva cu adevărat…

Remobilarea:

Am cerut pe fbk prietenia de la cât mai mulţi oameni care trag de fiare. Ei, pentru mine, reprezintă un ideal. Ei aduc în viaţa mea sfaturi, stil de viaţă, poze cu mâncăruri sănătoase, citate despre sport şi tonusul din fiecare postare a lor. Mă inspiră !

Mi-am scos de la naftalină cărţile cumpărate de-a lungul anilor despre sport. Mi-au folosit enorm de la 20 la 30 de ani, a venit timpul să fie din nou activate. Pe lângă acele cărţi, am adăugat şi revistele de specialitate care apar lunar.

Nici o carte sau revistă nu îmi dă tot ce am nevoie. De la fiecare iau ceva anume.

Aşadar, mă duc la sala în fiecare săptămână. Musai, săptămânal, trebuie să întru în sală.

Mi-a fost uşor să aleg ce să fac ca şi activitate sportivă. Detest orice este cardio, iubesc să ridic greutăţi. Pentru că mă cunosc şi mă respect, nu am să mă înscriu la maratonul X care, întradevăr mi-ar folosi să slăbesc şi să mă tonific. Nu o fac pentru că nu îmi place să alerg. Dacă nu îmi place, de ce să mă chinui, doar pentru că aşa ajung mai repede la rezultat. Exclus, aşa ceva ! am să ajung la rezultat în armonie cu mine. Când trag de fiare, nu e uşor; transpir, gâfâi şi depun efort, mai ales când lucrez picioare şi fesieri, însă acel “disconfort”, nu îl percep ca disconfort, iar asta este cel mai bun indicator că am ales ce mi se potriveşte, iar prin asta, îmi cresc şansele reuşitei.

Ritualuri 

Ritualurile sunt ca șinele de tren; o dată instalate, te laşi condus(ă) de ele în destinaţii fixe şi precise. Ritualurile au fost cele care au transformat oameni cu rezultate obişnuite, în campioni mondiali sau scriitori de mare succes. Ora de trezire, de culcare, ieşitul în oraş, numărul de ore zilnice investite în studiu… toate aceste ritualuri stau la baza a tot ceea ce vrei să construieşti, şi tot în funcţie de ele, nivelul la care vrei să construieşti.

Noile mele ritualuri: După trezire, în loc să mă aşez la birou, acum îmi fac un shake şi am plecat la sala ( înainte, totuşi, trimit câteva mail-uri, hrănesc copilul, pisicile şi căţelul, las copilul la soacră, iar dacă soacra nu este acasă, îl iau cu mine la sala).

Acum transform o camera din casă, într-o zona de sport. Am mai avut tentative, dar erau proporţionale cu entuziasmul meu, adică, undeva sub un pat, erau nişte gantere… Entuziasmul şi interesul au crescut, iar pentru a păstra proporţia, am nevoie de o camera în sine. Am cumpărat o maşină de vâslit, pentru că deşi nu-mi plac activităţile cardio, fără ele nu pot să activez topirea grăsimilor, aşadar, am investit în singura activitate cardio pe care o agreez. Mai îmi sugera cineva să dansez… minuat, însă dacă mă apuc să dansez și să dau drumul la muzică… la cât chef am să fac sport, de acolo mai e un pas până la un martini şi un film pe canapea. Nu îmi permit prea multe răsfăţuri în singura oră de sport pe zi. Deci, disciplină !

Sper că această camera să-mi folosească în zilele în care munca biroului sau alte activităţi ale vieţii, nu îmi vor permit să mă duc la sala. Sper să întru în această camera şi să fac.. sport !

Cam asta înseamnă să îţi remobilezi viaţa, în urma unor decizii clare, a unui plan clar.

Nu te poţi aştepta să ai altfel de rezultate, rezultate sustinute,  dacă nu te înconjori cu acele elemenete pe care ţi le doreşti în viaţă sau daca nu faci niște schimbari radicale si vizibile.

De aceea cred în DreamBoard, pentru că Dreamboardul adună la un loc toate acele elemente de care tu decizi că ai nevoie pentru a-ţi îndeplini visul sau planul.

Remobilarea vieţii înseamnă că îţi dai, în prima faza la nivel simbolic, tot ce îţi doreşti şi tot ce ai nevoie pentru viaţa pe care ţi-o doreşti. Odată stabilit nivelul simbolic, urmează să aduci în plan real, unul câte unul, fiecare simbol în parte.

În cazul meu, uitându-mă la pozele de pe dreamboard cu atleţii în fitness pe care îi admir, la nivel simbolic le văd grupele de muşchi bine conturate, iar în plan fizic, îmi văd şi eu tricepsul şi bicepsul prinzând contur. Muşchi cu muşchi, masă cu masă, antrenament cu antrenament, îmi transform trupul în ceea ce îmi doresc. Doar de mine depinde.

Om bun, remobilează-ţi viaţa după bunul plac. Dacă nu o vei face tu, se va găsi altcineva să o facă, şi s-ar putea să nu îţi placă “mobila” aleasă.

Dacă îţi doreşti o casă nouă, iar pentru asta este nevoie de bani, înconjoară-te cu elemente care te ajută să câştigi mai bine: cursuri de specializare, oameni care fac acelaşi lucru, site-uri, fbk-uri care vorbesc despre asta, etc.

Dacă îţi doreşti linişte emoţională, pace şi echilibru, la fel: inconjoară-te de cărţi care vorbesc despre asta, imagini, sunete, culori, oameni care cred în acelaşi lucru.

Fiecare etapă a vieţii mele a mers spre mai bine. Dacă prima parte a vieţii mi-a fost definită de sărăcie, frică şi foame, din momentul în care mi-am luat buletinul, în mod sistematic, am crescut calitatea vieţii. A construi viaţa pe care ţi-o doreşti este , realmente, ca jocul unui copil de lego. Tu scoţi şi tu pui în viaţa ta, tot ce îţi doreşti pentru că ea să capete forma pe care tu o vrei.

Asta este structura de bază !
Scanarea, editarea, decizia si remobilarea. Pe ea poti așeza orice vis, orice plan, orice dorintă. De acum încolo, voi scrie în detaliu despre fiecare element din bază, pentru o întelegere mai profundă și pentru o mai ușoară aplicabilitate.

Aştept comentariile sau nelamurilele tale în secţiunea de comment sau pe adresa de mail:

office@nadinevoindrouh.com

Nu uita !

Să fii blând(ă) cu tine ! Să ai respect şi compasiune pentru forma pe care viaţa ta o are. Să nu te blamezi, să nu te cerţi. Gandeste-ti viata, gandeste-ti noua viată pe care o dorești, abţinându-te de la orice comentarii negative la adresa ta sau a vieţii tale. Viaţa ta, ca şi tine, este un produs al multor lucruri şi situaţii. Nu suntem în măsură să ne judecăm viaţa sau să o luăm la bani mărunţi. Viaţa unui om, ca şi el însuşi, de altfel, este de o complexitatea de neînţeles pentru minţile noastre. Aşadar, ai iubire, respect şi compasiune pentru tot ce va trebui sa scoti din viata ta.

Cu înțelepciune, intelegem că tot ceea ce vrem să schimbăm este în puterea noastră și  pentru toate schimbările este nevoie de timp. Ai început deja să faci schimbările, ești pe drumul cel bun.

Vei reuşi !

Indiferent de ceea ce vrei să schimbi în viaţa ta, vei reuşi.
Tot ce ai de făcut este să îţi faci temele.
Acționează ! Care sunt noul ” mobilier” pe care îl dorești in viața ta ? Care sunt acele elemente care vrei să îți populeze ziua, mintea, casa ?
Reflectează cu înțelepciune
Săptămâna viitoare vom megre mai departe !

Sunt alături de tine !
Scrie-mi şi rezolvăm, împreună, ce pare de nerezolvat.

office@nadinevoindrouh.com

Te îmbrăţişez cu drag !

Să fii bine, să fim bine !

Nadine

Dacă ti-a placut, dă mai departe.
Multumesc !

Aboneză-te la “The Good Life”

Decizii

Decizii

Recapitulare

Saptamana 1
Scaneaza-ti viata

Saptamana 2
Editeaza-ti viata

Saptamana 3
Decizii

Decizii

Ţi-ai scanat viaţa, ai dat vălul la o parte şi ai văzut şi ce îţi place şi ce nu îţi place.
Ai învăţat să faci pace cu realitatea, oricare ar fi ea, şi ţi-ai pregătit mintea pentru nişte decizii. Decizii înţelepte care, în timp, vor da o nouă formă vieţii tale.Probabil că, de fapt, ăsta a fost cel mai dificil moment, acela de a lua deciziile. Probabil că întotdeauna ai fost conșteint(ă) de ce trebuie schimbat în viaţa ta sau ce nu functionează, însă mereu te-ai lovit de acest moment… luatul deciziilor.Probabil că nici nu ai nevoie să îţi amintesc eu să-ţi scanezi viaţa, să o editezi, pentru a ajunge la decizii. Probabil sperai că este o scurtătură…
Când vine vorba de viaţa ta, unica ta viaţă, nu accepta scurtături.
Scurtatura înseamnă ca alții să decidă pentru tine, altii să decidă în ce direcție ar trebui să mergi, iar asta, de cele mai multe ori, duce la vieți neîmplinite și multă suferintă.

Scopul acestei săptămâni este să ajungi să spui:
De azi înainte…

De azi înainte, ce ?

De azi înainte voi mânca sănătos
De azi înainte nu mai accept să fiu jignit(ă)
De azi înainte mă întorc la şcoală
De azi înainte mă voi odihni mai mult
De azi inainte nu mai fumez
De azi înainte am să mă fac prioritatea mea numărul unu
De azi înainte voi face economii pentru a-mi cumpăra…
De azi înainte mă apuc de sport
De azi inainte îmi voi dezvoltă talentul
De azi înainte voi învăța o meserie
De azi înainte mă apuc de învăţat
De azi înainte…

Care este de azi înainte-ul tău ?

Din toate câte sunt, din căte nevoi, dorințe, visuri ai, alege unul.
În timp, vom adăuga un altul, şi tot aşa, până ce viaţa ta capătă forma dorită.
Uneori, pentru a ne resuscita viaţa, este nevoie de nişte decizii radicale, cum ar fi să te muţi din oraş/ ţară, să-ţi schimbi domeniul profesional, serviciul, să închizi contul de facebook şi să faci unul nou, dar cu un alt gen de prieteni, să dai divorţ, să te duci la terapie, să te laşi de fumat, decizii care, aparent, par greu de dus până la capăt şi care te tulbură numai gândindu-te la ele, însă, uneori, poate că de genul asta de acţiune radicală este nevoie pentru a schimba macazul vieţii tale.

Am să-ţi dau câteva sugestii de decizii, citeşte ce te atrage, ce nu, nu pierde vremea, mergi mai departe.

Ţelul meu prin toate materialele şi ideile ce urmează în rândurile de mai jos, este acela de a atinge cât mai multe zone ale vieţii tale, zone ce trebuie răscolite, că poate aşa, ceva va prinde rădăcină. Nu vreau să aprofundăm ceva anume, ci vreau să rămânem deschişi la ideea de schimbare, la ideea de a scoate ceva şi a adaugă ceva nou în viaţa ta. Unele sugestii îţi vor părea, poate, aberante… e în regulă, înseamnă că nu este pentru tine. Nu-ţi pierde vremea, mergi mai departe. Dacă nimic nu te inspiră, începe singur(ă) cercetarea, studiul. Dacă nici așa, îmi poţi scrie şi găsim împreună o cale.

Despre decizii 

Părerea mea despre decizii 

Îmi imaginez că deciziile sunt precum daltele sculptorului în piatră, iar uneori, daltele sculptorului în lut. Când am nevoie să iau decizii dificile, sunt propriul meu Brâncuşi. Iau ciocanul, dalta şi cuţitul şi dau o nouă formă, una trebuincioasă mie, unei roci. Roca fiind o situaţie de viaţă, mare, tare, care mă blochează. Sau devin un sculptor în lut, lutul este uşor de modelat, aşa cum, ueori, există situații deloc dramatice, dar care dacă nu sunt modificate la timp, se pot transforma în monștrii. Atunci consider că sculptez în lut, preîntâmpin o situație din fază incipientă. Sunt recunoscătoare că am oportunitatea unei decizii. Erau vremuri când oamenii nu puteau să aleagă, mulţi sunt şi acum în această situaţie. Când ai de ales, înseamnă că eşti un om liber, eşti un om sănătos. Un bolnav terminal, nu mai poate alege, nu-i mai folosesc la nimic deciziile, un om lipsit de libertate, asemenea. Celebrează-ţi viaţa luând constant decizii care să te ducă doar acolo unde îţi doreşti.

Voi începe fiecare propunere cu  “Ce ar fi dacă”, deoarece pe vremea când eram studentă la Lee Strasberg, şcoala de teatru şi film din Los Angeles, aveam săptămânal un exerciţiu de imaginaţie care se numea “What If” ( Ce ar fi dacă). Un exerciţiu în care trebuia să ne imaginăm, săptămânal, toată viaţa noastră, cu totul şi cu totul altfel. Ba dacă eram un personaj anume, ba dacă eram divorțață cu 5 copii, ba dacă eram proprietar de bărci,… Era un mod foarte deştept de a-ţi forţa  limitele în ceea ce priveşte felul în care credeai că îți vei trăi viața.
Ani buni de la terminarea școlii, încă mă joc cu imaginația și imi pun viața la bătaie, ritualurile și tot ceea ce pare a fi impământenit în viața mea de zi cu zi. Rezultatul: oricând o pot lua într-o altă direcție, fară a simți că pierd ceva, ba dimpotrivă.

Aşadar, azi vom face şi noi acel exerciţiu.


Ce ar fi dacă, de azi înainte, ai investi vreme de 6 luni, numai în stima ta  de sine ? O stimă de sine crescută îţi dă aripi şi te lasă să zbori, cu mult curaj, către toate sferele vieţii. O astfel de cură foloseşte chiar şi celui mai sigur pe sine individ.
Ce zici ?…

Ce ar fi dacă, de azi înainte, ai investi în a-ţi dezvolta inteligenţa emoţională ?

Inteligenţa emoţională înseamnă că nu vei mai fi condus(ă), răpus(ă ) de emoţiile tale. Înseamnă că atunci când vine o “furtună”, tu rămâi în picioare, în echilibru, fără a avea nevoie de prea multe cârje pentru a te redresa, cum ar fi alcool, ţigări, dulciuri, mâncare sau telefonele disperate pe la diverşi prieteni, care să vorbească cu tine pentru a-ţi aduce claritate, confort sau echilibru. Inteligenţa emoţională te va ţine în control asupra situaţiei.

Ce ar fi dacă, de azi înainte, ţi-ai reseta tot sistemul de gândire ?…

Asta poate însemna că dacă înainte te blamai pentru orice şi îţi aduceai injurii, după resetare nu te mai blamezi, ba dimpotrivă, te îmbrăţişezi cu respect şi compasiune, pentru aceleaşi “greşeli”.
Mai poate însemna că dacă aveai tot soiul de temeri, după resetare să nu le mai ai.
Depinde foarte mult de ce anume  vrei să resetezi şi cât de mult timp investeşti în a învaţă cum să o faci, şi ce înseamnă asta.
Citeşte materialul de mai jos, şi priveşte-l că o sursă introductivă.

Ce ar fi dacă ţi-ai schimba felul în care mănânci ?

Nu-i uşor. Trec anii, adunăm kilograme, ne frustrăm şi realizăm că, de fapt, nu ştim să ne hrănim… Au ieşit strămoşii noştrii cu mii de ani din peşteri, şi noi tot nu ştim ce să mâncăm… şi mai grav, nu ne putem opri din mâncat.
Asta este un capitol al vieţii mele la care sunt încă student… În fiecare zi investesc în a învaţă cum să mă hrănesc şi cum să nu mai mănânc pentru a-mi da confort. Reuşesc o perioada şi după … o iau de la capăt. De fiecare dată simt că de data asta o să reuşesc, aşa cum simt să spun şi acum. Voi mai reveni pe acest subiect, dar deocamdată, vezi cum ţi se pare la nivel de decizie … ai fi pregatit(ă) pentru acest pas ?…

Ce ar fi dacă ţi-ai schimba profesia ?
Ce ar fi dacă ai învaţă o meserie nouă ?

Prea mulţi oameni îşi detestă locul de muncă, însă nu au curajul să facă o schimbare. Dacă eşti unul dintre acei oameni, nu îţi cer să o faci, ci doar să te documentezi ce înseamnă asta.

Ce ar fi dacă ți-ai suplimenta veniturile muncind și de acasă ?

Din mâinile mele

Am mai multe pasiuni pe care la nevoie le pot transforma în surse de venit. Ele, insă, sunt surse de confort, de bucurie și entuziasm. Din principiu, vreau să îmi câştig existenţa, exclusiv, făcând ce îmi place, iar asta este ceva ce nu negociez. Vreau să muncesc cu drag. Când muncesc cu drag, muncesc mai mult, iar rezultatele sunt evidente.
Pasiunea despre care am să povestesc, un pic, astăzi, este că îmi place să pictez şi să repar mobilier vechi… Să fiu înconjurată de lemne vechi, găsite pe câmp, vopsele, pensule, diluanţi, bureţi, stofe, arcuri… şi tot soiul de instrumente improvizate pentru a-mi face rost de patina dorită.  Toate acestea îmi dau o stare de confort fără margini. Aş putea lucra la un scaun zile întregi, de dimineaţă până seara…
Când pun capul pe pernă, îmi place să ştiu că oriunde m-aş duce în lume, aş putea să scot la colţ de stradă mobilierul meu, şi astfel să îmi câştig existenţa. Este o gândire simplistă şi primitivă, poate, dar mie îmi dă confort. Este un talent pe care îl dezvolt prin studiu, şi orice aflu nou despre recondiţionarea/transformarea mobilierului vechi, cum ar fi combinația vopselurilor, de exemplu, mă lasă cu gura căscată şi îmi dă chiar fluturaşi în stomac de entuziasm. Cumva, pot spune că mi-am mai făcut rost de încă o zonă de confort în viaţă, la care pot apela oricând.
Caută în tine un hobby, o pasiune, ceva ce ţi-ar plăcea să faci mai tot timpul. Cine ştie în ce se poate transformă în timp…

Scaunul din imagine l-am găsit pe câmp, era maro, deteriorat şi murdar. Neavând intenția de a îl promova, nu ştiu unde am păstrat imaginile cu el înainte de al recondiţiona. Voi reveni cu imaginea când o să o găsesc.

Așadar, am găsit un material, foarte interesant, despre dezvoltarea talentului înnăscut. Citeşte-l, poate te va convinge că te-ai născut cu un dar/har, al cărui scop este de a-ţi aduce calitatea vieţii şi prosperitate.

Ce ar fi dacă, de azi înainte, ai face totul pentru a te muta la ţară ?

Sunt subiectivă, recunosc. M-am mutat la ţară şi viaţa mea a devenit una mai bună.
Nu m-aş fi mutat la ţară la 20, 30 de ani, ar fi fost păcat. Tumultul oraşului are farmec atunci. M am mutat la 37 de ani, copilul avea 3 ani, şi ,evident, tot ritmul vieţii s-a schimbat pentru toată familia.
Facem naveta la Bucureşti, cam 40 de minute până la Pta. Victoriei şi merită din plin.
Am timp, un altfel de timp, pentru a dezvolta diverse alte zone ale vieţii pe care le intuiam, dar niciodată nu aveam timp pentru ele.
Îţi ataşez câteva  materiale care poate te vor inspira, despre mutatul la ţară.

Ce ar fi dacă te-ai muta într-un alt oraș ?

Și asta poate fi o variantă. Dacă ar fi dupa mine, m-aș mai muta o dată. La Sibiu, Sighișoara sau Brasov. Mi-aș face un magazin online si aș vinde tot soiul de trăsnăi. Sau un magazin mic… handmade-uri, pe acolo sunt mulți turiști… Și uite, cam așa îmi zburdă cu entuziasm imaginația…
Repet, nu spun să o faci. Spun doar să vezi ce presupune… un pic de cercetare… și dacă din tot ce ai aflat, tot la aceeași adresă vrei să rămâi, cu atât mia bine, poti bifa o certitudine în planul tău de viață, aceea că, sub nici o formă, nu te vei muta din oraș !

Ce ar fi dacă te-ai muta din țară ?

Când situaţii de viaţă mă pun, parcă, la colţ, fără prea multe opţiuni, sunt omul care iau decizii radicale. Adevărat, îmi asum riscuri mari, şi nu este întotdeauna înţelept. Cumva am picat, aproape, întotdeauna în picioare. Nu a fost loterie/ hazard, ci m-am ajutat de faptul că mereu am avut o strategie, un plan.  Faptul că la 23 de ani am plecat din ţară pentru 7 ani, a fost cel mai bun lucru pe care l-am făcut pentru mine şi pentru evoluţia mea. Sunt pregătită, oricând, să fac din nou acest pas, de data aceasta cu familia. Nu îmi este teamă de muncă, indiferent de calitatea ei. În orice moment, dacă este nevoie, fac menaj, plimb câini, îngrijesc bolnavi, orice este nevoie pentru a trăi în armonie cu mine însămi.
Citeşte deocamdată despre ţările care primesc emigranţi… Vezi ce îţi inspiră textul, dacă nu ţi se potriveşte ideea, mergi mai departe.

Pune-te pe ganduri si ia o decizie. Incotro ?

Nu uita !

Să fii blând(ă) cu tine ! Să ai respect şi compasiune pentru forma pe care viaţa ta o are. Să nu te blamezi, să nu te cerţi. Gandeste-ti viata, gandeste-ti noua viată pe care o dorești, abţinându-te de la orice comentarii negative la adresa ta sau a vieţii tale. Viaţa ta, ca şi tine, este un produs al multor lucruri şi situaţii. Nu suntem în măsură să ne judecăm viaţa sau să o luăm la bani mărunţi. Viaţa unui om, ca şi el însuşi, de altfel, este de o complexitatea de neînţeles pentru minţile noastre. Aşadar, ai iubire, respect şi compasiune pentru tot ce va trebui sa scoti din viata ta.

Cu înțelepciune, intelegem că tot ceea ce vrem să schimbăm este în puterea noastră și  pentru toate schimbările este nevoie de timp. Ai început deja să faci schimbările, ești pe drumul cel bun.

Vei reuşi !

Indiferent de ceea ce vrei să schimbi în viaţa ta, vei reuşi.
Tot ce ai de făcut este să îţi faci temele.
Editează-ţi viaţa ! Pregateste-te de luat decizii. Ce vrei sa schimbi ? anturajul, relaţiile cu oamenii, profesia, starea minţii, trupul, sănătatea … Notează-ţi şi reflectează cu înţelepciune. Săptămâna viitoare vom face următorul pas.

Sunt alături de tine !
Scrie-mi şi rezolvăm, împreună, ce pare de nerezolvat.

office@nadinevoindrouh.com

Te îmbrăţişez cu drag !

Să fii bine, să fim bine !

Nadine

Dacă ti-a placut, dă mai departe.
Multumesc !

Aboneză-te la “The Good Life”

Editează-ți viața !

Editează-ți viața !
Săptămâna trecută ţi-ai scanat viaţa. Ai analizat, ai reflectat, ai observat. Săptămâna trecută ţi-ai luat notiţe şi ţi-ai făcut o idee, cât de cât, despre ce funcţionează în viaţa ta, ce nu funcţionează, ce ai vrea să scoţi şi ce ai vrea să adaugi. Săptămâna trecută, ai dat perdeaua la o parte şi ai văzut ce este, cum este viaţa ta.
Săptămâna asta ne edităm viaţa.

 Editarea vieții

Partea I
Ştii cum tremură aplicaţiile pe telefon, atunci când vrei să le ştergi sau să le muţi. Imaginează-ţi aceeaşi acţiune, dar cu situaţiile pe care le vrei schimbate în viaţa ta. Pune un deget imaginar pe ele şi dă-le X. Mută-le în ordinea priorităţilor sau descarcă unele noi.
Cu lista în faţă, lista cu tot ce vrei înlocuit în viaţa ta, mergem mai departe.
Este important, aşa cum facem curăţenia de primăvară în casă, să o facem şi în viaţa noastră.
Pentru început, o dată pe an este suficient, în timp, de două ori, trei ori  pe an va fi ideal.
În etapa editării, scoatem ce nu ne prieşte, ce ne ţine pe loc, ce ne provoacă durere şi adăugăm ce ne lipseşte, ce ne dorim.
Pe lista cu ce scoatem  pot fi: oameni, profesii, servicii, adrese, trăiri, gânduri, relaţii. Pe lista cu ce adăugăm vieţii nostre, pot fi aceleaşi lucruri : oameni, profesii, trăiri, gânduri, relaţii, la care mai adăugăm: prosperitate, sănătate, vindecare, afecţiune, vacanţe şi multe altele.
Pentru a începe procesul de scanare si editare a propriei vieţi este nevoie să reflectăm înainte. Să investim timp în a gândi, a simţi, a ne simţi, a ne asculta, pentru a ne conecta cu noi înşine.
Tot ceea ce avem nevoie să ştim despre ce se potriveşte vieţii noastre şi ce nu, se află în noi. Pentru a afla ce se află în noi, avem nevoie de conectare cu sinele. Conectarea o obţinem prin onestitate, iubire, respect, acceptare şi iertare de sine.
Numai tu ştii ce îţi provoacă durere, numai tu ştii ce ţi-ar aduce bucurie. Editarea vieţii se face cu blândeţe, armonios. Nu este hei-rup.
Nu este nevoie să ne sfătuim cu alţii. Este mult prea intim, mult prea personal. Părerilor lor despre ce ne foloseşte şi ce nu, în viaţa noastră, sunt la milioane de ani distanţă de noi.
Îţi trebuie curaj pentru a face pasul către scanarea şi editarea vieţii. Sper să ai curaj să faci pasul. Sper să nu mai laşi o zi să treacă, cu acele lucruri care dor în viaţa ta sau fără acele lucruri care te-ar face să te simţi un om împlinit.

!

Dacă simţi că nu poţi îndeplini unul din elementele necesare conectării cu sine, cum ar fi; Respectul de sine, iertarea, acceptarea, iubirea sau onestitatea cu sinele, notează-ţi pe lista ta la nevoi. Poţi singur(a) să începi studiul cumpărând cărţi de specialitate, mergând la workshopuri/ seminarii sau întâlnirea cu un terapeut sau coach, în funcţie de cât de mare este distanţa dintre tine şi “tine” si, la fel de important, în funcție de ce a cauzat această distanță.
Mai poţi şi să îmi scrii pe adresa de mai jos sau de la contact şi vom găsim o cale împreună.

Este imperios necesar sa obții iertarea, acceptarea, respecul, iubirea și onestitatea de sine/cu sine.

Să începem

Etapele de scanarea şi editare a vieţii ,de fapt, orice tentativă de apropiere de realitatea vieţii noastre, ne poate tulbura, ne poate crea disconfort. Este în regulă. Nu fugim, identificăm zona care ne provoacă disconfort şi ne notăm în acel jurnal/ caiet/ listă de care vorbeam săptămâna trecută.

Este important să conştientizăm care zona a vieţii noastre este cu ” Aoleu !”.
Inerţia vieţii ne împiedică, de cele mai multe ori, să conştientizăm zonele dificile care, în timp, ne pot duce viaţa în direcţii tare neplăcute.
Aşadar, ne notăm. Iar ce ne-am notat, devine temă pentru “acasă”. Adică, trebuie găsită rezolvare.
Poate fi zona sănătăţii, a banilor, a casei în care locuim. Notăm, nu mai ignorăm şi adunăm toate resursele necesare pentru a rezolva. De la resurse informaţionale, până la cele fizice.

Zonele cu “Aoleu”

Deseori, cei mai mulţi, preferă să ignore subiectele care le provoacă disconfort, de aceea auzi oameni care spun că nu se duc la doctor pentru că le este teamă de ce vor afla…
Poţi ignora ştirile, pentru că îţi creează disconfort, poţi evita centrul Bucureştiului, pentru că este aglomerat şi îţi creează disconfort, dar nu, nu poţi ignora că eşti nefericit(a) la serviciu, în relaţia cu un membru din familie, cu dimensiunea casei; cu orice îţi creează nefericire. Nu poţi ignora, pentru că toate au o rezolvare, toate, într-un fel sau altul, sunt rezolvabile şi nu trebuie să rămână în viaţa ta ca surse de nefericire.

Pune pe hârtie” Aoleurile”

Acum, când le ai pe toate, negru pe alb, aşternute în faţa ochilor tăi, creştem nivelul de confort, pentru că nu-i uşor să ţi le vezi pe toate alea mai puţin bune… e firesc.

Există multe lucruri pe care le putem face pentru a ne da confort emoţional, pe care să îl resimţim şi în plan fizic.  Făcute ritualic, creştem controlul asupra stării minţii noastre. În timp, ne va fi mult mai uşor să stăm faţă în faţă cu realităţi, fără a ne mai fi teamă sau fără a ne mai pierde confortul.

Rugăciunea, meditaţia, sportul sunt doar câteva din metodele prin care ne facem rost de confort şi stare de bine.
Ştiu că ai mai auzit asta, însă o tot auzi pentru că este foarte adevărat. Oamenii şi-au schimbat şi salvat vieţile, datorită acestor obiceiuri.
Da o şansă ! încearcă 6 luni.

Retrage-te într-un loc unde să poţi medita, să poţi reflecta în linişte. Ţi-am pregătit nişte materiale în rândurile de mai jos, menite a te învaţa să te relaxezi, în ciuda adevărurilor neplăcute, pe care toţi le avem în viaţa noastră.
Ce ţi se potriveşte studiază, dezvoltă şi alege ca nou obicei, ce nu, treci mai departe – nu-ţi pierde vremea.

Dacă ruganciunea nu ți se potrivește, încearcă meditația.

Am găsit un material care are la bază cercetări științifice, pentru a-ți crește încrederea în această “simplistă”, dar extrem de eficientă metodă de a schimba starea minții.

După ce dezvoltăm un nivel crescut de confort, în relaţia cu realitatea în care ne aflăm, după ce am luat decizia de a nu ne mai judeca şi a nu mai fi agresivi cu noi înşine, începem activarea curajului pentru a face schimbările pe care ni le dorim.
Fără curaj, trăim vieţi mici, vieţi neexplorate, iar asta este o insultă vieţii în sine.
Dacă simţi că ai nevoie de curaj, pentru a face schimbări în viaţa ta, lasă-te inspirată de materialele de mai jos.

Am învăţat despre curaj, despre asumare, despre riscuri, mergem mai departe

Ne apropiem de sfârşitul acestui proces. Este timpul să contemplăm decizii.

Ce pleacă / Ce rămâne ?

Ia prima decizie !

Ce vei schimba ?

Ce vrei să fie altfel, de azi înainte, în viaţa ta ?
Care este acel lucru care musai, trebuie să fie altfel decât este ?

Profesional ?
Personal ?
Emoţional
Fizic
Financiar
Relaţional
etc.

Dacă vrei să schimbi, dar nu poţi, ce te opreşte ?
Identifică acel lucru care nu te lasă să faci schimbarea.
Pune-l/ pune-le pe hârtie( în caietul tău).

Tema pentru săptămâna ce urmează este să te pregăteşti pentru o decizie sau mai multe.

Cu tehnicile de mai sus, meditaţie sau rugăciune, ajută-te pentru a lua acele decizii.

Daca nu ai înteles ceva, scrie-mi și îți voi raspunde personal

Nu uita !

Să fii blând(ă) cu tine ! Să ai respect şi compasiune pentru forma pe care viaţa ta o are. Să nu te blamezi, să nu te cerţi. Gandeste-ti viata, gandeste-ti noua viată pe care o dorești, abţinându-te de la orice comentarii negative la adresa ta sau a vieţii tale. Viaţa ta, ca şi tine, este un produs al multor lucruri şi situaţii. Nu suntem în măsură să ne judecăm viaţa sau să o luăm la bani mărunţi. Viaţa unui om, ca şi el însuşi, de altfel, este de o complexitatea de neînţeles pentru minţile noastre. Aşadar, ai iubire, respect şi compasiune pentru tot ce va trebui sa scoti din viata ta.

Cu înțelepciune, intelegem că tot ceea ce vrem să schimbăm este în puterea noastră și  pentru toate schimbările este nevoie de timp. Ai început deja să faci schimbările, ești pe drumul cel bun.

Vei reuşi !

Indiferent de ceea ce vrei să schimbi în viaţa ta, vei reuşi.
Tot ce ai de făcut este să îţi faci temele.
Editează-ţi viaţa ! Pregateste-te de luat decizii. Ce vrei sa schimbi ? anturajul, relaţiile cu oamenii, profesia, starea minţii, trupul, sănătatea … Notează-ţi şi reflectează cu înţelepciune. Săptămâna viitoare vom face următorul pas.

Sunt alături de tine !
Scrie-mi şi rezolvăm, împreună, ce pare de nerezolvat.

office@nadinevoindrouh.com

Te îmbrăţişez cu drag !

Să fii bine, să fim bine !

Nadine

Dacă ti-a placut, dă mai departe.
Multumesc !

Aboneză-te la “The Good Life”

Scanează-ți viața !

Scanează-ți viața !
Primul pas în a începe construcţia vieţii pe care ne-o dorim este să ne evaluăm şi reevaluăm viaţa. Să o vedem aşa cum este. Pe cât se poate. Nu va fi uşor, dar este un pas important. Nu poţi schimba bâjbâind, nu poţi schimba improvizând. Trebuie să ştii exact ce nu funcţionează şi ce funcţionează.
De multe ori, mergem prin viaţa noastră din inerţie. Când inerţia se instalează şi doar dormim, ne trezim, muncim şi râdem puţin în weekend, tot felul de bazaconii intră ne intră în viaţă, în mintea noastră, luându-ne din bucuria de a trăi în fiecare zi.
O scanare a propriei vieţi, scoate la lumină bazaconiile…
Ele au multe forme şi vin din multe direcţii ale vieţii sau ale sinelui.
Poate că îţi lipseşte un anume nivel educaţional, poate că partea financiară a vieţii tale nu te mulțumește, poate partenerul de viaţă este abuziv sau nu se ridică la nivelul la care tu ai nevoie, pentru a avea o viaţă de cuplu care să te împlinească, poate că nu te descurci cu educaţia copiilor şi te simţi copleşită sau poate gândurile tale sunt nefericite şi îţi dau o permanentă stare de tristeţe, de lipsa a bucuriei.
Pentru asta ne scanăm viaţa. Pentru a da perdeaua la o parte, pentru a vedea real unde suntem şi pentru a lua decizia de a schimba ceva.
Aici, la acest pas, vezi ce merge şi ce nu merge, şi le pui pe hârtie.
Musai le pui pe hârtie !
Avându-le pe hârtie, este un semn că nu vrei să îţi uiţi viaţa prin cotloanele minţii şi ale vieţii de zi cu zi, ci te îndrepţi către schimbare, către soluţii, către viaţa care are exact forma pe care tu ţi-o doreşti.
Pune pe hârtie ce îţi doreşti- visuri, dorinţe
Ce nu îţi mai doreşti
Ce vrei să schimbi
Ce nu îţi place
Aici pot intra diverse, de la prieteni, până la forma trupului. De la culoarea pereţilor în casă, până la profesia ta.
La etapa scanării, nu te preocupa cu ce pui în loc, ăsta este următorul pas, săptămâna viitoare. În această săptămână, concentrează-te doar pe observaţie.
I-aţi o săptămână pentru acest proces complex de evaluare. La sfârşit, când le-ai pus pe toate pe hârtie, este posibil să îţi placă viaţa ta mai mult decât credeai şi să fie nevoie să schimbi doar câteva mici lucruri sau să nu vrei să schimbi nimic sau să realizezi că nu îţi place şi că este nevoie de o transformare totală.
În mod evident, dacă o săptămâna este prea puţin, dă-ţi mai mult timp.
Săptamăna viitoare vom continua cu următorul pas, și tot așa, în fiecare săptămână, până ce viața ta va atinge acel nivel de calitate și împlinire totală, încât te vei dezabona de la ” The Good Life” 🙂

Foarte important !

Să fii blândă cu tine ! Să ai respect şi compasiune pentru forma pe care viaţa ta o are. Să nu te blamezi, să nu te cerţi. Tu doar observă-ţi viața, abţinându-te de la orice comentarii negative la adresa ta sau a vieţii tale. Viaţa ta, ca şi tine, este un produs al multor lucruri şi situaţii. Nu suntem în măsură să ne judecăm viaţa sau să o luăm la bani mărunţi. Viaţa unui om, ca şi el însuşi, de altfel, este de o complexitatea de neînţeles pentru minţile noastre. Aşadar, ai iubire, respect şi compasiune pentru tot ce vei descoreri mai puţin frumos în viaţa ta.

Pentru mai multă inspirație, care să îți dea avântul să începi construcția noii tale vieți, ți-am pregătit un filmuleț de doar două minute. Sper să te inspire si să scoată tot ce este mai bun din tine !
Dacă îti va plăcea, abonează-te la canalul meu de youtube pentru a primi regulat diverse mici filmulețe motivaționale.

Am găsit un material foarte, foarte interesant. Vazusem știrea pe CNN, m-a frapat și mă bucur că cineva a facut un material scris pe acest subiect. Sper să îți placă.

Scrie, începe să scrii. Ține un jurnal. Te va ajuta enorm să procesezi, să metabolizezi anumite emoții negative. Totodată, te va ajuta să îți transformi viața într-un mic/mare proiect. Un proiect al tău cu termene și teme de îndeplinit și facut. Dacă simți că nu ți se potrivește, citește mai departe.

  • Am gasit un material util despre evaluarea vieții în cuplu. Sper să te inspire. Dacă nu asta te preocupă, citește mai departe.

  • Uneori, starea minții noastre este cea care nu ne lasă să ne vedem clar viața, să ne bucurăm de ea sau ne ia din curajul de a o schimba. Materialul din link este despre cum poți începe sa iti schimbi starea emotionala.  Dacă nici asta nu te preocupă, citește mai departe.

  • Acest material mi s-a părut un bun început către o evaluare financiară, dar și un pas către independența financiară. Dacă nu ți se potrivește, citește mai departe.

Vei reuşi !

Indiferent de ceea ce vrei să schimbi în viaţa ta, vei reuşi.
Tot ce ai de făcut este să îţi faci temele.
Scanează-ţi viaţa ! devino observatorul vieţii tale. Observă-ţi anturajul, relaţiile cu oamenii, profesia, starea minţii, trupul, sănătatea, copiii şi tot aşa. Notează-ţi şi reflectează cu înţelepciune. Săptămna viitoare, vom face următorul pas.Sunt alături de tine !
Scrie-mi şi rezolvăm, împreună, ce pare de nerezolvat.

 

office@nadinevoindrouh.com

Te îmbrăţişez cu drag !

Să fii bine, să fim bine !

Nadine

Dacă ți-a placut, dă mai departe.
Multumesc !

Aboneză-te la “The Good Life”

Vrei ?- Fii specific !

Vrei ?-  Fii specific !

Partea I

Vrei bani ? … Câţi ?

Vrei maşină ? … de care ?

Vrei iubit/iubită ? … cum trebuie fie ?

Dacă nu eşti specifică, nu ajungi exact unde vrei, ci pe undeva, pe acolo.

Banii– prosperitatea
Vrei mai mulţi bani. Cât de mulţi ? Mai mulţi deodată pentru ai nevoie faci ceva anume sau mai mulţi, constant, pentru vrei ţi schimbi viaţa cu totul ?

Vrei bani care pot fi împrumutaţi, câştigaţi la loto sau vrei ai lună de lună bani pentru a face diverse lucruri care te fac te simţi un om împlinit ? Fii specifică ! Face toată diferenţa. Mulţi bani înseamnă şi 100 de lei, când vrei cumperi câţiva covrigi, mulţi bani înseamnă şi 100.000 de euro când vrei ţi deschizi o afacere care te împlinească profesional. Aşadar, fii specifică ! decide !

Când eşti specifică în relaţia cu banii, vei ştii încotro îţi duci viaţă profesinală. Dacă laşi la voia întâmplării zona profesională, aşa vor fi şi banii.

Când vrei mai mulţi bani, începi dezvolţi o strategie profesională. Începi îţi gândeşti profesia, talentele, abilităţile, si incepi să le vezi precum gasca și ouăle de aur.

Pentru a avea banii pe care ţi doreşti, va fi nevoie, probabil, iei nişte decizii confortabile sau mai puţin confortabile… eşti pregătită ?

Vrei o maşină 

De teren, cu două uşi, second hand ?

Într-un fel te disciplinezi pentru a strânge sau a face rost de bani pentru o maşină nouă, şi într-un fel pentru o second hand. Altfel te mobilizezi profesional cândridici standardul vieţii tale la nivel de maşină nouă, şi altfel la second hand. Aşadar, fii specific pentru a avea exact ce îţi doreşti şi nu improvizaţii care îţivor genera stări de frustrare.

Vrei un om lângă tine

iubit/ iubită.

Ce fel de om ? -i placă sportul ? fie independent financiar, fie elegant, fie simplu, nesofisticat ?

Dacă nu eşti specifică, vei caută în toate locurile în care acel om nu se află. spunem vrei un om muncitor, disciplinat, responsabil, cuminte; şansele fie pasăre de noapte cu instagramul plin de petreceri/ ţigări şi băuturi sunt slabe…

Oamenii responsabili şi prosperi, muncesc, nu prea sunt la modă, şi nu încearcă epateze…

Poate ţi se pare plictisitor un astfel de om. Ce nedrept ar fi pentru voi, intraţi în relaţie, doi oameni buni, dar nepotriviţi unul pentru celălalt, pentru simplul fapt nici unul nu a intrat în relaţie ştiind exact ce îşi doreşte de la celălalt şi de la viaţă.

Evident oamenii se mai schimbă, evident şi nevoile noastre emoţionale, romantice, suferă modificări, însă, permanent, vei avea nişte parametrii de confort care mereu vor fi acolo, atunci când intri în relaţie cu cineva care se potriveşte unui profil stabilit de tine.

Fii specifică pentru a şti de unde începi căutările acelui om. Fii specifică pentru a nu-ţi pierde timpul în relaţii cu oameni nepotriviţi.

Îţi aştept cu drag comentariile sau întrebările

Să fii bine, să fim bine !

Nadine