Îndoaie-te, dar nu te rupe

Uneori, se întâmplă să ajungem precum copacii în furtună, îndoiți și răvășiți, dar cu rădăcini, nerupți. Este o artă să înțelegi că e furtună, să înțelegi că lucrurile nu mai sunt la fel în mijlocul furtunii, dar cumva vei reveni în picioare.

Nu există om fără furtuni. Nu există om să nu fi fost pus la pământ. Nu există om căruia să nu-i fi fost teamă că se va rupe. Și, cumva, furtuna trece și tot cumva, ne ridicăm.

“Furtuna” te învață mai multe decât te poate învăța “cerul senin”. Furtuna te șlefuiește, scoate ce-i mai bun din tine, cu condiția să nu te întrebi ” de ce mie ?”, ci să te întrebi” care este rostul acestei furtuni ? , ce mă învață această furtună ?, care sunt învățămintele ? ce fortifică în mine această vreme tulbure ?”

Schimbând percepția asupra furtunii, schimbăm și deznodământul ei.

Un bun început al schimbării percepției asupra furtunii este introspecția, pe care o obținem în urma meditației- rugăciunii- reflectării- cugetării. Eu meditez și mă și rog. Am să fac o postare despre meditație și rugăciune. Ambele ajută. Fără introspecție totul rămâne la prima mână, facil, la suprafață, mediocru. Avem nevoie de profunzime pentru “a da perdeaua la o parte”.

Furtunile vin și trec; Mai mari sau mai mici, sunt inevitabile. Prin urmare, ar fi înțelept să profităm de furtună pentru a săpa în noi după răspunsuri. Pune întrebarea corectă și așteaptă răspunsul care îți va arăta soluția. Când te întrebi ” de ce mie ?”, este ca și cum ai băga capul în pământ și s-ar face întuneric înăuntru tău.

Toate acestea îmi amintesc de înțeleptele vorbe ale lui Michael Bernard Beckwith

” În spatele fiecărei întrebări, se află un răspuns care vrea să se arate.

În spatele fiecărui răspuns, se află o acțiune care vrea să se întâmple.

În spatele fiecărei acțiuni, se află un mod de a trăi încercând să se nască”..

Doamne, cât de frumos a spus…

Așadar, cugetă ! Ce se află în spatele întrebărilor tale ?

” De ce eu ? aduce după sine o lungă lista de vinovați (așa cum spuneam și în postarea de ieri), țară, corupția, lipsa banilor, sânii prea mici, fostul/fosta etc. Călătoria mai departe fiind una scurtă, către furie, dezamăgire și cel mai grav, lipsa evoluției personale.

Rezolvi întrebându-te: “Oare despre ce să fie , de fapt, vorba în acest tumult ?“, ” Ce este în dezechilibru în viața mea de s-a întâmplat această furtună ? “, ” Ce trebuie să aflu/ să știu/ să învăț din această situație“.

Nu este vina nimănui pentru nimic din ce ți se întâmplă. Știu că este groaznic un astfel de adevăr, însă nu putem merge mai departe prin viață dacă nu dăm perdeaua de pe ochi. Dă perdeau, om bun, dă perdeaua ca să vezi că dincolo de toate care crezi că le vezi, sunt altele, de fapt. Și toate câte să văd și câte nu se văd au un rostDurerea ta are un rost, temerile tale au un rost. Ele sunt menite să te îndrepte către tine și către ce este al tău și este pus deoparte. Temerile, durerea sunt făcute să te urnească din loc. Cu cât doare mai tare, cu atât este semnul mai mare că a venit timpul să te ridici, să-ți sufleci mânecile și să începi să construiești și să reconstruiești.

Fericirea, bunăstarea, binele sunt parte din sistemul tău celular și ancestral. NU sunt în afara ta. Ele sunt în tine precum sunt enzimele, aminoacizii și toate miliardele de elemente care fac omul care ești și care nu știi că ești. Ai încredere și ia-o din loc ! Ridică-te, omule ! Ridică-te și scoate-ți fericirea la iveală. Scoate-ți bucuriile și bunăstarea. Scoate să vedem și noi din ce ești făcut. Hai, curaj și fruntea sus. Nu ești singur, om bun ! Suntem mulți ca tine. Dă perdeaua de pe ochi ca să ne vezi.

Te îmbrățișez și să-ți bine, tare bine să-ți fie !

Mai multe detalii despre cum să îți construiești o viață după bunul plac, găsești în cartea mea ” Îndeplinește-ți visurile și planul tău cu ține” pe care o poți cumpără aici.

IMG_9215

Post Twitter

Tu ce spui despre asta ?

%d bloggers like this:
search previous next tag category expand menu location phone mail time cart zoom edit close